sâmbătă, 1 octombrie 2011

Toxic people

Am auzit aceasta exprimare, persoana toxica, la acel curs de stres management. Pe scurt o persoana era toxica pentru intreaga lui familie si pentru cei din jur, deoarece le influenta viata in mod negativ, nu ii lasa sa isi traiasca viata. Acum daca stau sa imi amintesc, am intalnit cateva persoane toxice pana acum. E interesant sa urmaresti cum ii manipuleaza pe ceilalti, e un spectacol interesant si cam grotesc in acelasi timp. Bine, e interesant sa vezi atata timp cat nu te afecteaza pe tine si personalitatea lor nu se revarsa asupra ta.
 Pentru ei nu conteaza ce vor altii ci doar ei conteaza, ei trebuie sa se impuna, doar ei au dreptul la pareri si atunci iti povestesc orice...chiar daca nu te intereseaza, parerile lor despre viata si comportamentele lor ti le impun tie, sunt victime si agresori in acelasi timp, viata e asa cum o imagineaza ei, etc.  Fac orice (nu exagerez) ca sa faci si sa te comporti cum vor ei.
Influenta lor variaza de la persoana plictisitoare, enervanta, impunatoare, plangacioasa, deprimanta,  sufocanta pentru altii pana la eu te-am facut eu te omor (aici deja celalat nu mai are nimic de zis). E o persoana toxica pentru toti cei din jur.
Si atunci ce sa faci? Care e solutia? Cum rezolvi problema? (Intrebarile astea sunt defect profesional) Pai se pare ca cel mai bine e sa eviti persoanele respective.(daca poti) Daca nu se poate cred ca a cauta ajutor specializat(psiholog) nu e o rusine. Bine, asta daca nu ai o placere deosebita sa traiesti cum vor altii.
 In cazul povestit la curs, se pare ca moartea persoanei respective, desi a avut un efect negativ asupra rudelor, a fost chiar un lucru bun. In sfarsit ceilalti erau liberi sa isi faca viata cum credeau...daca mai puteau..caci efectele unor astfel de persoane in viata celorlati sunt dezastruoase.
Tot saptamana asta am mai citit despre toxic people intr-un articol despre fetele Columbeanu. Acum nu mai conteaza daca articolul respectiv s-a vrut un act de razbunare, insa ideea e ca prin toate faptele lor tipele astea sunt un model negativ pentru toate persoanele din jur. Acum sa nu imi spuneti ca va puteti proteja copiii vostri si ca ei nu vor fi deloc influentati! Pentru ca nu cred.
Well...alegeti-va cu grija prietenii macar, ca daca printre rude aveti asa ceva...nu aveti cum sa le schimbati cu alte rude!
Acum chiar si pentru colectivitatile de la serviciu e teoria marului rau care iti poate face o echipa toxica. Asta am aflat-o la un alt serviciu. Se pare ca in aceasta teorie solutia e ca trebuie sa excluzi "marul stricat'. Daca ai asa ceva in echipa pe care o conduci...hm...cum sa zic...daca nu iei o masura...poti sa iti dai demisia, pana nu ti-o cer altii.

Un comentariu:

  1. Eu am avut o astfel de experienta. Un amic din copilarie al sotului meu, cu care nu mai tinuse legatura de cativa ani, intr-o buna zi a aparut din neant si ne-a cerut sa-i botezam copilul. Eu cunoscusem persoana respectiva cu ani in urma si imi lasase de atunci o parere execrabila, dar sotul a insistt si , fara sa mai intru in detalii cum si de ce, am devenit cumetri. Astazi o spun cu mana pe inima ca ,in afara de faptul ca am crestinat un copil de care chiar m-am atasat enorm, regret fiecare secunda din ultimii 3 ani in care a trebuit sa-l suport pe respectivul individ .Este cel mai antipatic om pe care mi-a fost dat sa-l cunosc: lenes , plangacios, violent, invidios,enervant, sufocant, distructiv in toate falurile in care un om poate fi. Finutul meu a ajuns pe mana psihiatrilor inainte de a implini 2 ani, din cauza batailor si a maltratamentelor de orice fel. Sotia lui, care la inceput era o umbra, acum a devenit la fel ca el. cum poti sa-i spui, ca tata, propriului copil de nici 3 ani : ,, fira-i al dracilui de animal, dobitocule si animalule ce esti'', doar pt ca voia sa fie bagat in seama?!?!? Eu eram gravida in 8 luni cand am asistat live la o sceneta de-asta si am ramas traumatizata.
    Acum, de vreo 3 luni, ,,cumetrasul'' (cum ii spune sotul meu) a disparut ca magarul in ceata, slava Domnului!!! Se pare ca intr-o buna zi s-a trezit si a decis ca e prea bun pt noi si n-a mai raspuns la telefon si ne-a transmis prin cunostinte comune (nu are nici macar 1 prieten) ca ,,i-am facut prea multe''. Nici nu-si da seama bietul imbecil ce serviciu imens ne-a facut ca a disparut din peisaj!!!De ani de zile toata lumea ne intreba cum naiba facem sa-l suportam, dar, de dragul copilului lui, n-am avut inima sa-l indepartam. Imi pare rau doar ca nu-mi mai pot vedea finutul, dar nu pot face nimic...

    RăspundețiȘtergere