Extaz

Am facut cadou de 8 martie 2 bilete la Spiritul de familie, la Teatrul de comedie. Vazand cine joaca m-am gandit ca e o piesa buna motiv pentru care am si luat biletele.
Pe 9 martie intreb: " hei si cum a fost piesa?"
Raspuns: " e misto, merita sa o vezi".

Hm...daca a zis ca e misto in seamna ca i-a placut. Cred ca e o piesa buna; o sa imi cumpar bilet. Asa ajung sa vad miercuri piesa.

Ce credeti? Misto? Nuuuuuuu! Nu e de ajuns pentru a descrie sentimentul final. A fost senzationala!!! Mi se pare cea mai buna piesa de comedie pe care am vazut-o pana acum. E regizata de Radu Beligan. Am ras cu lacrimi, am privit cu atentie si suspans, au fost multe rasturnari de situatie, actorii au jucat superb incat am avut senzatia ca fiecare e exact ca personajul interpretat.
Pe scurt este vorba despre o reuniune de familie care se transformă într-un scandal ce loveşte trei cupluri. Trei fraţi şi soţiile lor sunt condamnaţi la scandal de frumoasa Thalia, simpatica secretară a lui Francky.  Toţi cei trei soţi sunt disperaţi la aflarea veştii că Thalia se va afla printre invitaţi. Cu atât mai mult cu cât aceasta e cam slobodă la gură iar nevestele sunt nişte scorpii cu orgoliu de detectiv şi talent de investigator.
http://www.comedie.ro/spectacol/spiritul-de-familie
Trebuie sa vedeti piesa...alt detaliu nu va mai dau.

Agonie si extaz

In agonie si extaz as putea clasifica experientele de saptamana aceasta. Incep cu "agonia", desi de ea am avut parte abia in seara asta, iar de "extaz" acum cateva zile. Imi doresc sa termin postarea intr-o nota fericita.

Din dorinta de a petrece ceva timp liber relaxandu-ma am ales sa merg la un film. Da, stiu.. e recomandat sa citesti o carte si nu sa te uiti la film ca un robotel. Prin urmare, cum din lista de filme nu ne facea cu ochiul ceva atractiv am ales sa mergem la "Jocurile foamei". Da, ma repet, stiu. Ce poate fi atractiv in foame? Jocurile foamei? Presimt ceva sadic, cu tenta de umilire...ca si cum foametea ar innobila pe cineva!!! Fac un rationament rapid: " Foametea duce la disperare, disperarea sparge toate barierele si omul se poate transforma intr-un animal. Grozav!"

Sa continui...
In viitor...probabil apocaliptic, peste ruinele unui continent se intinde natiunea Panem. Ca simbol al puterii Capitoliului, in fiecare an este organizat un concurs numit Jocurile foamei. Din fiecare district sunt alesi o fata si un baiat pentru a se lupta cu reprezentantii din celelalte districte (total 12...apocaliptic). Trebuie sa ramana un singur invingator. Pare ceva gen Gladiatorul dar cu tenta SF si efecte speciale. Violenta, suspansul si sadismul abunda. Si ca sa suporti atata violenta au mai bagat multe costume, efecte speciale si o mica poveste de dragoste...nimic interesant

Daca analizezi detaliile sunt multe lucruri care nu au logica. Ei sufereau de foame insa actorii sunt cu muschii la vedere!!!! Un film care mi-a intors stomacul pe dos!

Pentru partea cu extazul...vedeti urmatoarea postare.

PS! vad pe net ca filmul face parte dintr-o trilogie. Tipa asta Suzanne Collins, a scris 3 carti...maaama ce imaginatie!

Ca la fabrica

In seara asta, in drum spre metrou vedeam cum ies multi oameni din cladirile din jur. Ca si mine, plecau acasa dupa terminarea programului de lucru. Unii erau mai veseli, altii mai grabiti, unii sporovaiau de zor. Ajung la metrou si deja se formase coada la intrare la ambele usi. Imi amintesc de un desen animat din copilarie, Perrine. La suierul alarmei de la fabrica, munca se oprea si oamenii plecau acasa...ca roboteii, dar mai linistiti ca s-a mai terminat o zi de lucru.

Acum multi ani, in epoca de aur, cand inca fabricile noastre mai erau productive, cronometram 30 de minute de la sunetul alarmei de la fabrica chimica care anunta sfarsitul programului de lucru si pana la sunetul soneriei de la usa apartamentului..sonerie ce anunta ca s-a intors mama acasa. Erau 30 de minute extrem de pretioase in care puneam la punct tot ce ne trasase mama ca si sarcini.

Hm...dar era o vreme cand fabrica chimica functiona, cand eram copil si cand parintii decideau pentru noi. Azi, din fabrica au mai ramas niste caramizi, eu copil nu mai sunt, linistea din copilarie a disparut...

Dar, sa zambim la amintirile frumoase, sa ne bucuram de prezent si sa privim viitorul cu optimism!

Primavara

 In decembrie eram suparati ca vremea era de toamna tarzie. A venit Craciunul si a venit si Revelionul si pic de zapada nu a fost. Deja ne vedeam in primavara. A venit ianuarie si a venit iarna cu zapada si frig sa ne ajunga si pentru decembrie. Am zis frig? Scuzati! Vroiam sa zic ger si vant. Brrrrrr!

Nu am mai vazut atata zapada de ceva timp. Copaciii inghetati si sunetul zapezii sub picioare imi aminteau de poeziile si povestile din copilarie.

A venit si 1 si 8 martie. Vreo schimbare? Nu. La fel de frig...dar macar stiu ca primavara e aproape.

 Astept sa vina primavara aceea adevarata, cu inverzitul ierbii, ghiocei, soare si caldura rezonabila si pomi infloriti si plimbari in Cismigiu si aer curat de dimineata. No...macar atat sa visez si eu intr-o sambata dimineata cand imi beau cafeaua si ma uit pe geam.

Si pentru ca visam la ceva frumos va recomand o piesa de teatru de la Teatrul de comedie: Spiritul de familie.

http://www.comedie.ro/spectacol/spiritul-de-familie

Have a nice week-end! sau pe romaneste: Sa aveti un sfarsit de saptamana placut!