Micul Trianon

Drumul cu autobuzul prin Bucuresti poate fi interesant, in ciuda aglomeratiei. Poti vedea zone, strazi, alei, unde in alte conditii nu ai ajunge sa le vezi. De multe ori imi atrag atentia cladirile vechi si cam darapanate. Unele sunt atat de frumoase si au o arhitectura interesanta, incat te face sa te gandesti la trecut. Cum era? Cum erau oamenii ?
Ma gandesc ce bine ar fi daca ar fi renovate. Hm...sa nu ma amagesc.

Zilele acestea am realizat ca stiu foarte putine despre istoria noastra. Daca m-ar fi intrebat cineva unde e "Micul Trianon" nu as fi stiut sa spun. De curand l-am vizitat si am aflat si povestea lui. E in Floresti Prahova si a fost construit de boierul Gheorghe Grigore Cantacuzino zis si Nababul.

Proiectul arhitectului Ion Berindey se inspira din arhitectura palatului Micul Trianon, situat în grădina Palatului Versailles din Franta. Construcția, realizată în stilul "Mavros", a beneficiat de toate cuceririle tehnicii din epocă, inclusiv betonul armat, șina de cale ferată și granitul, folosite în premieră de Anghel Saligny la podul Regele Carol I de la Cernavoda. Pentru mai multe info Palatul Cantacuzino.

În fața palatului a fost amenajat si un bazin cu apa (unii zic ca ar fi fost piscina). Insa si acesta e in paragina.
Palatul avea un sistem de incalzire centrala asemănător cu cel de la Castelul Peles și mai multe săli de bal destinate oaspeților dornici de distracție.
 

Si ca orice poveste frumoasa...se termina urat.... A venit primul razboi cand germanii au luat acoperisul din cupru si sobele. Apoi a fost cutrenurul din 1940 si l-a afectat. A venit al doilea razboi mondial cand rusii au furat tot ce s-a putut fura din el. In 1948 a fost nationalizat, iar ca totul sa fie "superb" pe domeniul sau s-a construit un sanatoriu TBC. Cine vrea sa investeasca intr-o cladire care se afla in apropierea unui sanatoriu?! Si apoi a venit si cutremurul din 1977 si a mai distrus ceva din el.
Doar turnul e ceva mai intreg.