miercuri, 27 iunie 2012

la Strehaia

La ca va ganditi cand auziti Strehaia? Eu imi amintesc de unul, Leo de la Strehaia, pe care presa l-a tot promovat.  Da, stiu, va minunati de "cultura mea generala".
La Strehaia am poposit pentru a vizita manastirea, ctitorita de Matei Basarab. Nu pot sa zic ca m-a impresionat prin ceva anume, insa povestea ei este interesanta.
Manastirea Strehaia este imprejmuita cu un zid de caramida presata, inalt de aproape cinci metri, prevazut cu creneluri de aparare, la fiecare doi metri. Biserica cea mare este zidita din caramida, in forma de nava.
Palatul domnesc al Craiovestilor, legat de biserica printr-un culoar din caramida, a determinat pozitia bisericii, drept pentru care altarul ei e orientat spre sud, spre deosebire de toate celelalte lacasuri de cult, care au altarul in partea de rasarit.
Zidurile puternice ale Manastirii Strehaia l-au motivat pe Tudor Vladimirescu sa aleaga acest loc drept sediu local. In incinta manastirii au fost lasati mai bine de doua sute de panduri, avand sarcina de a apara cetatea Craiovei.
 Legenda spune ca manastirea comunica printr-un tunel subteran cu satul Comanda, aflat la câtiva kilometri departare. In situatii de primejdie, când armatele turcesti atacau cetatea, cei adapostiti aici se refugiau, prin tunel, la Comanda. Datorita faptului ca era inconjurata de padure si dealuri, manastirea a fost nu de putine ori o piedica in calea navalitorilor turci si austrieci. De asemenea o alta poveste legata de aceasta manastire, e faptul ca turcii ar fi interzis construirea de cetati cu ziduri de aparare si fortificatii. Matei Basarab a inconjurat cu ziduri mai multe biserici, pretextul fiind cel cultural si nu cel real de aparare.
Manastirea reprezinta o particica din trecut. :)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu