Povestea incepe la alegerile electorale cand s-au crescut anumite salarii fara a avea resursele necesare. Ea continua anul acesta cand s-au redus salariile cu 25%, s-a crescut TVA-ul si se anunta reduceri de personal la bugetari. Cine e vinovat?
Cunoscatorii stiu ca atunci cand un proiect esueaza de vina e project manager-ul, indiferent daca pagubele le-au produs cei din echipa. Pe de alta parte nu poate exista echipa fara conducator si invers. Acum sa dam vina numai pe conducatorul tarii...e prea simplu, in plus ar fi o analiza gen "tata Leana din piata".
Oricum este interesant...desi s-au anuntat niste masuri dure nu am vazut reactii semnificative din partea sindicatelor. Greva? Aia a fost o vrajeala. La nivelul omului simplu care e amenintat de aceste masuri nu am vazut decat asteptare combinata cu mirare si lipsa de actiune. Si atunci o serie de intrebari mi-a declansat aceasta situatie: Pana unde ar trebui sa se ajunga ca ei sa actioneze si sa isi apere drepturile? Cat de greu ar trebui sa fie ca sa reactioneze?... sau inca se merge dupa principiul "Capul plecat sabia nu-l taie"?
Nu avem stofa de luptatori? Voi ce ziceti?
Mama mea lucreaza intr-o primarie din tara. In Bucuresti lucrurile se vad altfel pentru ca iti poti gasi un loc de munca. In multe orase din provincie singurile locuri unde poti lucra sunt: politie, scoala, spital (daca exista) si primarie. Daca pentru primele 3 meserii ai nevoie de studii de specialitate, nu la fel e si la primarie (nu e valabil pt toate posturile). Deci, unde sunt cei mai multi angajati bugetari?
Ma uit la mama si stiu ca nu e usor. In acelasi timp ma enerveaza si lipsa de reactie….Oare toti acesti oameni care vor fi concediati sunt capabili sa isi gaseasca alt loc de munca? Vor fi capabili sa se reorienteze professional? In plus mai e si mentalitatea ca dupa o anumita varsta incepi sa astepti pensia.
Cred ca gresesti un pic...
RăspundețiȘtergereIn primul rand... multi dintre cei care sunt angajati la stat au fost angajati pe pile.. ei merita sa fie dati afara mai ales daca sunt si din categoria celor care stau degeaba.
In al doilea rad, oriunde in lume, lupta pentru supravetuire da tonul actiunilor omului: reorientarea profesionala, gasirea unui job nou chiar si la o varsta inaintata se poate face - daca exista vointa si dorinta. Sunt oameni cu handicap sever care muncesc cinstit... ei de ce pot?
Si in al treilea rand (poate nu cel din urma) - nu cred ca masurile aplicate sunt atat de dure inca lumea sa se rascoale (eu fost luate si in alte state si nu a murit nimeni). Cu adevarat dure ar fi fost daca salariile bugetarilor s-ar fi redus la jumatate, pensiile la fel, nu s-ar mai fi dat alocatiile copiilor deloc, ar fi ajuns impozitele pe salarii la 50%, pe casa la un procent din valoarea lor...
La noi inca este bine...deocamdata...
1. Da ai dreptate. Se intampla ca cei care nu au intrat pe pile sa faca si treaba celorlalti.
RăspundețiȘtergere2.Totusi pentru un profesionist care isi face treaba, sa i se taie salariul si sa mai fie si dat afara nu e ok. Cati sunt dispusi sa isi depaseasca limitele?
3. Sa inteleg ca ai un salariu destul de mare. Inca nu a venit iarna. E interesant ca exista pensii mai mari decat salariul minim sau mediu pe economie. Logic salariile tre sa sustina pensiile.
Si tre sa ne multumim cu "inca e bine"? In provincie situatia nu e asa roz ca in Bucuresti.