Acum multi ani, dupa '89, fabricile noastre nu mai erau " rentabile". Idealul omului devenise sa iasa la pensie mult mai devreme sau sa plece de la serviciu si sa primeasca salarii compensatorii ca sa isi ia tv si alte electrocasnice de care nu beneficiase inainte de '89. Prea putini erau educati ca sa porneasca o afacere pe cont propriu.(deci viitorul era clar, daca stateai un pic sa analizezi situatia si perspectivele) Parca era o frenezie...totul arata minunat.
Imi amintesc ca ma intrebam: "Bine, iese omul la pensie sau in somaj, si apoi cum castiga bani ca sa traiasca?" Dap...imi veti spune ca asa sunt eu mai pesimista.
Timpul a trecut, multe fabrici au fost rase sau transformate in ruine si am ajuns sa cumparam la preturi exorbitante produsele pe care candva le si produceam. Foarte misto, nu! Sa mai reamintesc ca ne imprumutam ca sa platim salarii si pensii?! Ca multi au plecat la cules de capsuni ca sa traiasca?! La ingrijit babe si mosi?!
Si au trecut anii si incet incet am inceput sa realizam ca ar trebui sa reconstruim fabricile, sa ne punem agricultura pe picioare ca altfel consumam numai chestii colorate din import, ca am distrus multe,etc. "Am inceput sa realizam"...adica persoanele care nu sunt prea ocupate cu privitul la Tv si nu isi asteapta calmi si resemnati sfarsitul.
Dar sa continui. Viata a devenit mai agitata, programul de lucru s-a schimbat, prin urmare si obiceiurile noastre s-au schimbat. Nu mai gatim acasa. Mancam in oras. S-a dus vremea cu femeia care statea la cratita toata ziua...cel putin in orasele mari, unde viata e mai agitata. ( Nu ma acuzati de misoginism ca nu sunt si nu am terminat de explicat ideea, care se regaseste si in link-ul de mai jos.)
Ok si am ramas la faza cu mancatul in oras. Parca e mai usor de luat un semipreparat sau ceva care se gateste rapid. Totul este bine si frumos si cool, pana stomacul da semne ca sunt probleme, ficatul la fel, etc. Hm...se pare ca mancarea asta nu e ceea ce ar trebui sa fie. Acum ai in magazine ardeiul perfect si rosu...ca tre sa te uiti cu atentie ca sa iti dai seama ca nu e de plastic. "Puiul familist*" e si el prezent...ceva mai injectat cu hormoni. Painea neagra care de fapt e alba si caramelizata. O gramada de tentatii, pe care reclamele ne indeamna sa le luam ca ne fac inalti, destepti si frumosi, ne invadeaza.
Si cand problemele se maresc, atunci doamna doctor iti recomanda sa gatesti acasa si sa mai tii si un regim. Nu e vorba doar de tine... si cei din jur sunt afectati: copii, parinti, etc. Deci: obezitate, diabet, cancer, etc. Deci? Faci ceva sau iti asiguri un drum mai rapid si dureros catre groapa?!
Si constientizand una din probleme imi zic: Oh la naiba!!!! La naiba! La naiba! Si cat s-au luptat femeile dinaintea mea ca sa scape de cratita!!!! Sa ne emancipam! Nu se poate! Nuuuu! Nu am timp!
Si constientizand una din probleme imi zic: Oh la naiba!!!! La naiba! La naiba! Si cat s-au luptat femeile dinaintea mea ca sa scape de cratita!!!! Sa ne emancipam! Nu se poate! Nuuuu! Nu am timp!
Trecand peste misto-ul de mai sus, oare care ne sunt perspectivele?
PS! Puiul familist - e puiul cu 4 pulpe
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu