Am avut mai de mult o postare referitoare la fuga continua. Cumva, in anumite momente, mai stai si mai analizezi diverse evenimente din trecut. Alergand sa realizezi diverse obiective si sa atingi anumite bareme mai uiti sa iei o pauza. Cam asa am luat si eu o pauza de la scris. Lucrurile s-au precipitat si nu am mai avut timp...un examen, un job nou, momente personale, etc
Cu atata treaba, iesirea din Bucuresti e ca o gura de aer proaspat. Asa ca intorcandu-ma de pe plaiurile Vrancei admiram muntii paraleli cu soseaua, apusul sangeriu , verdele ierbii...o senzatie de liniste incredibila. Un miros de aer curat si iarba taiata imi aduceau aminte de copilarie...hm...libertate. Cu cateva zile in urma o colega (Huston) imi spunea ca nu ar da copilaria ei in schimbul alteia, chiar daca nu a avut jucariile de azi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu