Se intampla ca sunt genul de persoana careia ii place sa citeasca. Nu as putea sa spun ca "Morometii" sau "Ciocoi de Curtea Veche" mi-au placut. Daca stau sa ma gandesc cateva minute as putea spune cateva titluri obligatorii din liceu, care nu mi-au placut. Cu toate ca nu refuz o carte buna, marturisesc ca orele de romana din liceu au fost un cosmar pentru mine. Nu stiu la ce mi-au folosit orele pierdute la biblioteca, conspectand ce spunea X sau Y despre nu stiu ce carte. Poate ar fi fost mai bine daca as fi invatat cum trebuie sa analizez o opera...eh... Am sa revin pe acest subiect.
Astazi in pauza de masa discutam cu Cristina, colega mea, despre carti. Era incantata ca citeste Idiotul, Dostoievski fiind scriitorul ei preferat. Primul meu gand a fost ca o sa imi fac timp sa citesc, dupa ce termin cu examenele astea. De fapt abia astept acel moment liber. Mda...iar alerg, iar ..., etc.
Deja ma gandeam la cartile date de fratele meu si la ce mi-a promis Cristina ca imi va aduce. Nu cred ca ma exprim destul de bine, dar cei carora le place sa citeasca stiu ce inseamna sa aiba o carte buna si sa astepte cu nerabdare momentul in care o vor incepe.
Va recomand Biblia Hazlie de Leo Taxil. Pentru mine a reprezentat un alt mod de a vedea lucrurile.
RăspundețiȘtergere