luni, 13 august 2012

Dependenta?

Din cand in cand mai intru pe Facebook pentru a vedea ce mai fac "prietenii mei". Uneori  nu sunt mai mult de 2 pagini de actiuni de ale lor. Asta pana acum vreo cateva saptamani cand  cineva m-a "spamat" cu postarile...pagini intregi. Imi pierdeam rabdarea sa tot derulez pana ajungeam si la altii care au postat ceva interesant. Pe langa aceasta si pierderea de timp sau mai adaugat si alte chestii care m-au facut sa imi dezactivez contul. 
Insa mi-am dat seama ca doar asa mai pot afla sau vorbi cu colegi din liceu sau facultate, cu prietene pe care nu le-am mai vazut de mult, sa mai aflu ce se organizeaza in oras, ce mai fac verisorii din strainatate, sa vorbesc cu persoane care au participat, ca si mine, la diverse cursuri, sa vad in aria mea profesionala ce se mai organizeaza, etc.
E cam ironic, dar afli despre ei informatii fara a vorbi cu ei...socializezi.  Eventual, cand ajungi fata in fata  cu ei si vorbesti, amintesti de ce ai vazut pe facebook. Nu ne-am vazut, nu am vorbit...dar stiu ce ai mai facut. E un punct de plecare.
Cum a inceput toata treaba asta? Eram reticenta sa imi fac cont, insa schimbandu-mi serviciul, la noul job era cool sa postezi diverse chestii pe net. Cred ca am inceput sa ne cunoastem prin ceea ce postam. Anyway...cineva a cam exagerat cu statul pe Facebook...si s-a taiat accesul pentru toti. Cam asta a fost inceputul.
Acum ...spionam...ne uitam la ce fac altii...vorbim sau nu...le dam un like sau nu. Asta cu Like e gandire alb -negru...nu gandesti prea mult...e da sau nu...e superficial. Dar de ce ar trebui sa fac ditamai compunerea la orice subiect?! C'est tres simple!


Un comentariu:

  1. Folosind facebook-ul comunicam informatii dar nu comunicam ca oameni. Si incercam sa ramanem normali alocandu-ne timp pentru a socializa. Adica pentru a mima normalitatea.

    RăspundețiȘtergere